Revoluția în lupta împotriva epilepsiei: Ki ne decriptează memoria!

Revoluția în lupta împotriva epilepsiei: Ki ne decriptează memoria!

O echipă de cercetare interdisciplinară condusă de prof. Florian Mormann de la Clinica pentru Epileptologie de la Spitalul Universitar Bonn (UKB) se ocupă în prezent de procesele de memorie din creierul uman. Acest studiu folosește tehnici inovatoare pentru a înțelege mai bine mecanismele complexe ale formării memoriei. Ca parte a examinării, se folosesc electrozi, care sunt în mod normal implantați pentru a trata dificil de tratat epilepsia pentru a înregistra activitatea neuronală. Echipa a reușit să înțeleagă modul în care creierul stochează ordinea imaginilor.

Participanții, toți oamenii cu epilepsie, au efectuat o notă. Între timp, activitatea neuronilor ei a fost monitorizată îndeaproape. Rezultatele au fost surprinzătoare și teorii clasice contrazise: răspunsurile celulare din creier nu se potrivesc cu secvența imaginilor prezentate. Dr. Stefanie Lieben, primul autor al studiului, a comentat cunoștințele și a subliniat că această nouă perspectivă asupra memoriei contestă cercetările anterioare.

cooperare interdisciplinară și utilizare AI

Un aspect important al studiului este cooperarea strânsă cu Matthijs Pals și Jakob Macke de la „învățarea automată” a Universității din Tübingen. Împreună folosesc metode de inteligență artificială pentru a simula o rețea neuronală care arată modele de activitate similare ca creierul uman. Această abordare are potențialul de a descoperi mecanisme alternative în memoria secvențelor. Interacțiunea prezentărilor de imagine, a vibrațiilor creierului și a semnalelor celulare ar putea oferi noi perspective asupra funcției de memorie a creierului.

Combinația de înregistrări neuronale și AI creează astfel noi oportunități de cercetare a funcțiilor creierului complex. Acest lucru este deosebit de relevant, deoarece în conformitate cu srf.ch despre fiecare a treia persoană cu epilepsie comună.

modele digitale și potențialele acestora

În Elveția, aproximativ 80.000 de oameni trăiesc cu epilepsie, iar multe dintre ele se bazează pe intervenții chirurgicale pentru a îndepărta soba epileptogenă din creier. Cu toate acestea, această procedură necesită localizarea precisă a sobei, care este susținută de diverse surse de date. Utilizarea RMN -urilor cu rezoluție ridicată și a înregistrărilor curente ale creierului este necesară, deoarece metodele actuale pot identifica corect doar originea activităților epileptogene la aproximativ 60% dintre pacienți.

Cercetători precum Viktor Jirsa de la Université d’Aix-Marsille dezvoltă, prin urmare, modele cerebrale din ce în ce mai personalizate, care acționează ca gemeni digitali. Aceste reprezentări matematice ale unui creier individual se bazează pe date specifice ale pacientului și utilizează algoritmi pentru a simula funcționarea și rețeaua creierului. Lukas Imbach de la Centrul Elvețian de Epilepsie vede un potențial mare în aceste modele, în special pentru planificarea operațională. Un studiu clinic care se desfășoară în 13 centre de epilepsie din Franța din 2019 testează aceste noi tehnici cu aproape 400 de participanți. Primele rezultate sunt așteptate la sfârșitul anului 2024.

În general, cercetarea prof. Mormann și alții ilustrează provocările și oportunitățile diverse în cercetarea epilepsiei. Combinând tehnologii inovatoare și abordări interdisciplinare, se poate dezvolta o nouă speranță pentru pacienții afectați.