Klöckner Cereri: Biserica ar trebui să pună grijă pastorală în politică!

Klöckner Cereri: Biserica ar trebui să pună grijă pastorală în politică!

Jutta Klöckner, noul președinte al Bundestagului, a subliniat rolul Bisericii în societate în timpul discursului său la întâlnirea constitutivă a noului Bundestag din 23 aprilie 2025. Într -un interviu cu „Bild Am Sonntag”, ea a exprimat critici accentuate asupra interferenței politice a bisericilor din Germania. Klöckner cere bisericilor să se concentreze mai mult pe îngrijirea pastorală a oamenilor și să fie mai puțin activi din punct de vedere politic. Declarațiile dvs. au declanșat o dezbatere despre importanța și limitele implicării politice a bisericilor.

Membrul politicianului Bundestag și CDU constată că Biserica se comportă din ce în ce mai mult ca o organizație neguvernamentală, oferind declarații cu privire la problemele politice actuale. Klöckner avertizează că bisericile ar putea fi „interschimbabile” prin acest angajament și nu mai sunt capabile să abordeze întrebări fundamentale ale credinței lor. Acest lucru se reflectă în dezbaterea cuprinzătoare care a fost inițiată de comentariul ei. Reprezentanții bisericii din districtul Bad Kreuznach, pe de altă parte, reprezintă o perspectivă diferită și subliniază vocea politică necesară a bisericilor din societatea de astăzi.

voci politice și rezistență

Declarațiile lui Klöckner găsesc atât consimțământul, cât și rezistența. Susținători precum Thorsten Frei (CDU) susțin poziția lor și pun la îndoială măsura în care bisericile ar trebui să fie angajate în politica zilnică. În schimb, politicieni proeminenți, cum ar fi Lars Castellucci (SPD), exprimă critici față de Klöckners și subliniază că nu este sarcina lor să ofere sfaturi bisericilor. Karl Lauterbach (SPD) și Britta Haßelmann (Verzii) au subliniat, de asemenea, importanța vocii politice a bisericilor. În special, moartea Papei Francisc este văzută ca o pierdere a unei voci politice importante a Bisericii Catolice, care a avut întotdeauna grijă de preocupările săracilor și cei mai slabi.

Armin Laschet (CDU) a subliniat angajamentul Papei Francisc față de problemele sociale ale comunității sale și a precizat că implicarea politică și socială a bisericilor este centrală pentru societate. Annette Schavan (CDU) a mers chiar până acum pentru a descrie critica rolului politic al bisericilor și a subliniat că creștinismul conținea un element politic de la început.

Istoria politicii sociale a bisericii

Pentru a înțelege mai bine dezbaterea actuală despre rolul bisericilor în politică, are sens să aruncăm o privire asupra istoriei și tradițiilor. Biserica Catolică s -a ocupat istoric de probleme sociale și politice. Acest lucru nu a început doar în secolul al XIX -lea cu problema lucrătorilor, dar a cuprins numeroase subiecte precum sărăcia, bogăția, sclavia, războiul și pacea. De -a lungul secolelor, Biserica a încercat întotdeauna condiții de viață responsabile din punct de vedere etic într -o societate în schimbare.

Documente importante, cum ar fi enciclica „Rerum novarum” de Papa Leu XIII. Din 1891, nevoia de protecție socială a statului și importanța legăturilor sociale ilustrează. Această învățătură socială în curs de dezvoltare a bisericii arată că nu reprezintă poziții rigide, ci reacționează flexibil la provocările sociale.

Mișcarea socială catolică a adus o contribuție decisivă la proiectarea contextului politic în Republica Federală Germania, în special prin organizații precum Mișcarea angajaților catolici (KAB). Chiar dacă influența acestei mișcări a scăzut în ultimele decenii, rămâne o sarcină centrală a Bisericii de a comenta activ problemele sociale și politice.

Discuția de astăzi despre rolul bisericilor arată cât de important este faptul că își aduc vocea în dezbateri sociale și politice. În cele din urmă, condițiile sociale și economice pot influența viața credinței, chiar dacă Biserica subliniază că nu orice soluție poate fi disciplinară pentru problemele sociale.